Recreere, odihnă, studii într-un mediu poitorresc
la Gheorgheni, în Grădina Csíky.
Centrul de Studii Sfântul Benedict logó

Centrul de Studii
Sfântul Benedict

Banner frame

Lacu Roşu şi împrejurimi

Lacu Roşu (54 km dus – întors de Centrul de Studii)

Lacul Roşu este o formaţiune relativ tânără, s-a format în anul 1837. Molozul stâncos de la poalele nord-vestic al masivului Ghilcoş, după o ploaie torenţială, a alunecat în vale, închizând valea Pârâului Roşu. Principala caracteristică a lacului este faptul că şi astăzi se vţd ridicându-se trunchiurile de copaci din apa lacului.

FotókeretFotókeretFotókeret

În cadrul unei mici drumeţii ne putem urca pe stânca Suhardului Mic, care se înalţă deasupra Lacului Roşu. De aici avem o privelişte minunată asupra stâncilor: Hăşmaşul Mare, Cheile Bicazului, asupra Lacului Roşu, putem întâlni rarităţi de plante, cu puţin noroc putem zări râsul, capra neagră şi alte animale sălbatice.

FotókeretFotókeretFotókeret

Cheile Bicazului este cea mai mare şi cea mai spectaculoasă vale-cheie de calcar a Carpaţilor Orientali, care s-a format prin eroziune. Cheile sunt srăbătute de Pârâul Bicaz, care se revarsă din Lacul Roşu, croindu-şi drum în direcţie nord-estică prin cascade mai mici şi mai mari, adâncindu-şi mereu albia în stâncile calcaroase.

FotókeretFotókeretFotókeret

De la lac până la intrarea în chei ne întâmpină priveliştea mistică a "Grădinii Zânelor" uneori întretăiată de stânci abrupte. Străbătând pe jos, cheile ne oferă o privelişte unică cu înaltele stânci de calcar, peşteri, precum şi văile pârâurilor Cupaş şi Fügés.

FotókeretFotókeretFotókeret

Trei Fântâni (88 km dus – întors de la Centrul de Studii)

Este aşezarea încastrată între munţi a ceangăilor din Ghimeş, la 15 km sud de Cheile Bicazului. Numele aşezării este amintită pentru prima oară în anul 1913. Satul s-a format din adăposturile de vară a ceangăilor care erau cu animalele la păşunat.

Satul este format din case răsfirate pe ambele maluri ale pârâului Bicăjel. Pe malul stâng trăiesc aproximativ 50 de familii, în marea lor majoritate maghiari, pe celălalt mal trăiesc şase familii de români. Majoritatea locuitorilor sunt ceangăi din Ghimeş.

FotókeretFotókeretFotókeret

Denumirea de Trei Fântâni provine de la teri izvoare apropiate. Cel mai important şi cel mai frumos este aşa numitul Izvor Cald (nu îngheaţă nici iarna), este un izvor bogat, carstic, care tâşneşte la poalele muntelui Hăşmaşul Negru, înalt de 1800 m. Apa revărsată din acest izvor se revarsă sub formă de pârâu în Bicăjel, în a cărui apă limpede femeile spală rufe şi azi. Pădurile de brazi care se ridică deasupra satului fac parte deja din Parcul Naţional Hăşmaşu Mare.

În valea cu un peisaj pitoresc, valoarea cea mai mare reprezintă peisajul şi cultura intactă. Mediul veritabil, aerul proaspăt, modul de viaţă tradiţional al localnicilor reprezintă adevăratele valori şi frumuseţi ale satului Trei Fântâni.

Timp liber

Grădina Csíky şi împrejurimi
Centrul Gheorgheniului
Împrejurimile Gheorgheniului
Împrejurimile Peşterii Şugău
Lacu-Roşu şi împrejurimi
Izvorul Mureşului, locul unde izvorăşte Mureşul şi Oltul
Şumuleu Ciuc
Lacul Sfânta Ana şi împrejurimi
Vizită în microregiunea ţinutul sării
Bottom logó
Site realizat şi hosting deColorWeb logo